În inima vântului (1) — 27/11/2020

În inima vântului (1)

      Illyan Crane, duelist, aventurier și om de lume, aruncă ziarul pe măsuță, își verifică în treacăt imaginea în luciul ei și oftă. În Eofrast era dimineață și nimic nu era bine. De trei zile o furtună rebelă răvășea orașul, spre frustrarea Meteorologiei și spre secreta încântare a Pompierilor, oamenii se ascundeau îndărătul obloanelor trase vorbind în șoaptă despre un Al Cincilea Război Meteorologic și în districtul Zori de zi matriarha clanului Harald fusese găsită înecată în propriul ei pat.
      – Dar trebuie să fie sinucidere. Doar Talentul ei era Apa. Cum ar fi putut s-o omoare cineva folosind apa?
      Așezat în fața lui, Glorius Toole clătină din cap. Era o apariție nelalocul ei în clubul Ligii Tinerilor Talentați. O spuneau hainele lui cu luciu în coate și în genunchi, cu o croială la modă acum un an. O spunea chipul lui tras, ascetic, arareori luminat de vreun zâmbet. O anunța mai ales pandantivul purtat la vedere peste cămașă, care îl proclama drept un Antitalent.
      – Conducătoare a uneia dintre matriarhiile influente din Eofrast, membră a Înaltului Consiliu al Meteorologiei… ce motive ar fi avut să se sinucidă? spuse el ridicând din umeri într-un fel pe care Crane îl știa prea bine. Povestea aia cu tinerii e un scandal trecător. Doar se știe că mai toate matriarhele servesc niște cărniță tânără când au poftă.
      – Glorius, mai încet! șuieră Illyan privind repede în jur.
      Dar n-ar fi trebuit să-și facă griji. Clubul Ligii Tinerilor Talentați, unicul loc unde tinerii bărbați puteau fi singuri, ei între ei, departe de constrângerile societății și ale matriarhiilor în care se născuseră, era aproape gol în acea dimineață. Furtuna ținea baloanele la sol și velierele în hangare, făcând posibilă deplasarea prin oraș numai pentru cei foarte Talentați.
      – O retragere de formă, niște bani care să închidă gura victimelor și-n doi ani putea reveni, continuă Toole nepăsător. Nu moare o femeie din cauza unui scandal. Doar cariera bieților băieți e ruinată. Dar, oricum, nu-i asta. Un deces identic a avut loc acum trei zile. A scris în ziare, le-am citit cât te-am așteptat pe tine două ore să ieși de la croitor. Jasmilla Bliss. Tot înecată, tot în propriul pat, tot sinucidere…
      Toole lăsă pauza să se adâncească, apoi completă:
      – … tot membră a Consiliului Meteorologiei, dar dintre juniori. De aia în cazul ei nu s-a făcut atâta tam-tam.
      – Vrei să zici că… s-a apucat cineva să ucidă membri ai Meteorologiei?! întrebă Crane uluit.
      – Ar fi o ipoteză, pentru că restricțiile impuse de Meteorologie privind folosirea Talentelor nu-s prea populare. Dar nu, nu cred că-i asta.
      – O, hai odată, varsă tot!
      – Conform Anuarului Talentelor din Eofrast, Jasmilla a ajuns în clanul Bliss acum cinci ani prin căsătorie. E născută în matriarhia Harald!
      Crane trase ziarul mai aproape și parcurse din nou articolul. Se surprinse jucându-se cu pandantivul de la gât, a cărui formă complicată anunța că purtătorul său era un Multitalent, și renunță. Încerca să nu facă paradă de harurile lui în compania lui Toole.
      – Cred că ar trebui să văd ce-i cu asta, zise el când termină de citit. Ar putea fi șansa pe care o așteptam! Șansa să fim liberi amândoi!
      – Eu sunt liber, zise Toole. Nu există om mai liber ca un Antitalent.
      „Da, liber pe banii mei!”, gândi Illyan fără s-o spună.
      – Haide, să mergem! zise el ridicându-se în picioare.
      – Unde, pe vremea asta?
      – S-o vedem pe Stevana! Mathinde Faïal o vrea neapărat la petrecerea de săptămâna viitoare și m-a rugat pe mine să o conving.
      – E ca și cum ai fi căsătorit în clanul Faïal, zise Toole.
      – Feri-m-ar, zise Illyan. Să-mi spui pe drum tot ce trebuie s-o întreb.
      Glorius Toole se intitula mintologist. Disciplina era, din păcate, una inventată de el și Illyan – singurul care se lăsase convins că mintea umană funcționa după niște reguli deductibile. Iar acum Crane vedea prilejul de a verifica în practică teoriile pentru care plătea de trei ani de zile.
      Înainte să iasă își mai verifică o dată ținuta în oglinda din hol, mulțumit de ceea ce vedea: părul negru numai bucle, într-o dezordine ispititoare, zâmbetul care-i punea în evidență dinții impecabili, hainele strâmte, cu tăietură elegantă, subliniindu-i silueta subțire. Desigur, negrul nu se mai purta, ceea ce-i permitea lui să facă o declarație personală de independență. Toole trecu prin spatele lui fără o singură privire către oglindă: șters în hainele lui cafenii, serios, cu părul tuns scurt cum îl purtau numai Pompierii. Illyan oftă.
      Afară, veliera lui era trasă pe culoarul neutru. Creă o bulă protectoare: utilizare a apei și vântului de gradul doi, suficient cât să se apere de ploaie pe sine și pe Glorius Toole. Furtuna îi silise pe meteorologi să închidă culoarele mai puțin rapide de vânt, menținând cu mare greutate unul singur, cu o viteză considerabilă.
      Toole își trecu brațul prin inelele înfipte în peretele velierei. Illyan desfăcu pânza în boarea ușoară de pe culoarul neutru. Dădu să își coboare ochelarii protectori de pe vârful capului și-și dădu seama că nu avea nevoie de ei în interiorul bulei pe care o crease. Răsuci cârma velierei și, în același timp împinse ușor pârghia care reorienta roțile. Veliera începu să înainteze pieziș pe culoarul neutru. Apoi botul îi intră în curenții culoarului de vânt. Cu o mișcare iute, Crane reorientă pânzele astfel încât să prindă vântul pieziș, apoi, cu îndreptă roțile. Veliera pătrunse în curent și Illyan schimbă ușor poziția pânzelor.
      Pe marginea culoarului, în turnurile de veghe, meteorologii responsabili cu circulația dirijau cu mare efort curentul, împiedicându-l să se amestece cu nebunia necontrolată a furtunii ce îndoia copacii de pe pajiștile cartierului Floare învoaltă. Acordat el însuși cu vântul, Illyan le simțea sforțările. Ar fi putut să-i ajute, dar Meteorologia le interzisese recent civililor orice uz al Talentelor mai mare de gradul trei în interiorul orașelor, așa că ghinion, își zise el sarcastic.

Continuarea

Publicitate
În inima vântului (sumar) — 24/11/2020

În inima vântului (sumar)

Capabil să mânuiască vântul, apa și focul, Illyan Crane este un Multitalent și unul dintre cei mai râvniți burlaci, dar nu-și dorește să se înregimenteze în niciuna din Matriarhiile puternice ale Eofrastului. Când o furtună răvășește orașul în ciuda eforturilor Meteorologiei, iar una dintre Matriarhe moare în condiții misterioase, Crane pornește o anchetă alături de protejatul său, Glorius Toole, în speranța că la finalul ei va obține unicul lucru care îi lipsește unuia ca el: libertatea.

Episodul 1. O moarte misterioasă zguduie înalta societate.

Episodul 2. În care se constată că nu totul e frumos în Eofrast.

Episodul 3. Meteorologia face o arestare neașteptată, iar Illyan și Glorius trec în revistă suspecții.

Episodul 4. Investigația lor îi poartă pe Illyan și pe protejatul său prin locurile mai puțin sigure din Eofrast.

Episodul 5. Illyan descoperă un secret care i-ar putea fi foarte util.

Episodul 6. În care Illyan face cunoștință cu beciurile temutei Meteorologii.

Episodul 7. În care eroii noștri pregătesc o revoluție.

Episodul 8. În care Glorius dezvăluie identitatea criminalului, iar Illyan ia parte la cursa de baloane.

Episodul 9. În care Illyan descoperă pe pielea lui cât de adevărate erau teoriile lui Glorius.