Dragnea ar trebui să fie atent, că începe să sune la fel de ridicol ca Vadim Tudor. Pentru cine nu știe, Vadim anunța, cam o dată la două luni, că în curând va organiza o Mare Adunare Populară în Piața Victoriei ca urmare a căreia guvernul și președintele vor cădea, iar poporul îl va aduce pe el la putere. Dragnea e taman pe dos: abia s-a instalat la putere – cu 48% sau cât o fi fost și cu majoritate parlamentară solidă – și iese o dată pe săptămână ca să anunțe că în curând guvernul lui va fi dat jos de către perfidul Iohannis. (Acum termenul s-a mutat „în vară”.) Cam câtă impotență politică denotă un asemenea comportament?
Adevăru-i că Dragnea, oricâtă ambiție ar avea și în orice poziție politică se va cocoța, nu va reuși niciodată să-și depășească condiția de activist de partid de rangul doi, d-ăla cu servietă și pantofi de plasă cu monturile la vedere: brutal, lipsit de subtilitate, lacom, grăbit să facă lucrurile, laș, mereu gata să se victimizeze, lesne îmbătat de putere. Aproape că ar fi în stare să ne facă – pe noi, ăștia anti-PSD – să-l regretăm pe Ponta, ceea ce însă nu se va întâmpla, pentru că Victoraș însuși nu ne dă voie.
Pe Ponta l-ar avantaja acum o tăcere plină de demnitate, numai că nu-i permite caracterul așa ceva. Ca un cățelul zelos, el latră sărind până la jumătatea gardului, făcând acuzații puerile și iresponsabile și lingând cu foc mâna care l-a mazilit. Este singura personalitate a PSD care a preluat zvonistica despre Iohannis și Bamboo, că ăilalți s-au ferit ca de foc să susțină asemenea iresponsabilități. Rămâne de văzut dacă astfel Ponta va reuși să își conserve electoratul care trăieșre cu nostalgia „lucrurilor bune” făcute de el, dar oricum prilejul de a se rebrandui l-a ratat încă o dată.