Să fie primit, de la oricine ar veni!

Azi m-a oprit pe stradă o doamnă în vârstă, nu ca să o trec pe partea cealaltă, nu ca să îi spun pe unde să ajungă la obiectivul X, nu ca să îmi ceară bani, ci… pur şi simplu ca să îmi spună că arăt ca un top model.

Ei, acuma noi ştim că nu e chiar adevărat. Şi cel mai bine ştiu asta eu, care în fiecare dimineaţă duc un război crunt în oglindă cu celulita şi cu burtica şi cu părul care nu mai e cum era şi cu cearcănele şi cu… etcetcetc (cu ridurile nu, că am descoperit că îmi plac ridurile de expresie la oameni). Ei, da când mi-a zis femeia una ca asta m-am trezit rânjind de jur împrejur, în timp ce doamna mă felicita şi pentru cum m-am îmbrăcat şi mă sfătuia să nu mai slăbesc că mă urâţesc „şi oricum bărbaţilor nu le plac alea prea slabe, că vor să aibă pe ce pune mâna”.

Eu i-am dat asigurări că nu arăt chiar atât de bine dar că ştiu ce să îmbrac şi ce să NU îmbrac, însă nu a vrut deloc să mă creadă. A decretat că arăt bine şi gata. Mai departe m-a sfătuit să mănânc multe fructe şi legume dar şi carne, neapărat, că proteinele sunt de bază. După care ne-am urat o zi bună şi ne-am dus fiecare la treaba ei.

Vedeţi, nici nu trebuie mult ca să faci o fată fericită!

Pe de altă parte, printre atâţia pensionari înăcriţi şi ursuzi, gata să îţi dea un cot în burtă pentru drepturile lor, o persoană care e în stare să complimenteze dezinteresat o alta şi să îi dea sfaturi bine-intenţionate mi se pare o surpriză plăcută. Deci se poate îmbătrâni şi aşa!

Morala fabulei: Poţi să-i lauzi unei femei cât pofteşti inteligenţa şi talentul dar până şi cea mai inteligentă dintre ele (vorbim teoretic, nu sunt eu aia) va sucomba în faţa unei aprecieri bine formulate despre aspectul ei fizic. („Păsărică, ce te-aş fute” nu e o variantă, evident, dar asta ştiţi şi voi).

Publicitate

Scurtă şi tragică poveste de dragoste

– Mă înec în ochii tăi…

… suspină musculiţa, încercând zadarnic să înoate într-o lacrimă nedesprinsă încă din orbita ochiului întristat.

Cugetarea de la miezul nopţii

Nu e îngrijorător să nu ai nicio certitudine, îngrijorător e când nu ai nicio îndoială.

Culmea nechefului

N-am chef de nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic nimic  nimic nimic nimic

N-am chef nici măcar să nu fac nimic…

Leapşa cu definiţii

De la feeria. Sigur, am trişat baban, după cum se vede, dar de aia mă iubiţi voi pe mine, fiindcă uneori o mai iau pe arătură!

Dacă eram o lună, aş fi fost mai, pentru că-ntotdeauna vrea mai mult.
Dacă eram o zi a săptămânii, aş fi fost ziua aia dintre vineri şi sâmbătă când toate greşelile vieţii tale trecute şi prezente încetează să se mai hărţuiască şi ai senzaţia că te aşteaptă lucruri mişto în viitor. Cum adică nu există?
Dacă eram o parte a zilei, aş fi fost partea aia în care munca se termină şi eşti liber să faci orice, absolut orice, da chiar orice, chit că alegi pân la urmă să te duci acasă.
Dacă eram un animal marin, aş fi fost un căluţ de mare.

Dacă eram o direcţie, aş fi fost pierdută.
Dacă eram o virtute, aş fi fost plicticoasă.
Dacă eram o personalitate istorică, aş fi fost … istorie.
Dacă eram o planetă, aş fi fost Marte.

Dacă eram un lichid, aş fi fost prima înghiţitură de cafea a zilei.
Dacă eram o piatră, aş fi fost… a dreaming jewel, of course!
Dacă eram o pasăre, aş fi fost halită de cele două pisici ale mele.
Dacă eram o plantă, aş fi fost un trandafir; frumuseţe cu spini la vedere, ce poate fi mai tentant?

Dacă eram un tip de vreme, aş fi fost vremea schimbărilor.
Dacă eram un instrument muzical, aş fi fost o vioară pe care s-ar cânta partea aia din „Vara” lui Vivaldi când se dezlănţuie ca nebuna.
Dacă eram o emoţie, aş fi fost tristeţe cu zâmbetul pe buze. Nu că asta mi-ar place dar asta aş fi fost.
Dacă eram un sunet, aş fi fost the sound of silence.

Dacă eram un element, aş fi fost argint.
Dacă eram un cântec, aş fi fost „Temptation” de Tom Waits.
Dacă eram un film, aş fi fost “Ashes of time” de Wong Kar-wai.

Dacă eram o carte, aş fi fost „Doamna Bovary”.
Dacă eram un personaj de ficţiune, aş fi fost unul care nu s-a inventat încă.
Dacă eram un fel de mâncare, aş fi fost indigestă.
Dacă eram un oraş, aş fi fost Black Coral.

Dacă eram un gust, aş fi fost dulce-amăruie.
Dacă eram o aromă, aş fi fost scorţisoară.
Dacă eram o culoare, aş fi fost albastru.
Dacă eram un material, aş fi fost catifea.

Dacă eram un cuvânt, aş fi fost visare.
Dacă eram o parte a corpului, aş fi fost un ochi.
Dacă eram o expresie a feţei, aş fi fost un zâmbet.
Dacă eram o materie de şcoală, aş fi fost bunul-simţ. Ce, tot nu se predă la şcoală?

Dacă eram un personaj de desene animate, aş fi fost ultimul unicorn.
Dacă eram o formă, aş fi fost una de prăjituri.
Dacă eram un număr, aş fi fost pi, fiindcă, la fel ca mine, se pierde în amănunte la infinit.
Dacă eram o maşină, aş fi fost Buick-8 al lui Stephen King.
Dacă eram o haină, aş fi fost paltonul meu gri cu guler de blană. Pare foarte împlinit şi foarte mulţumit cu sine.

Leapşa merge la to-morrow şi la raulnecesar, ca să mai variem victimele. Sigur, dacă n-au făcut-o deja, că ea circulă de mai multă vreme prin blogosferă.