Nedumerire — 29/09/2008

Nedumerire

Oare ăleia din poveşti îi zicea „apă vie” din cauza conţinutului ridicat de bacterii? Ce diferenţă e între ea şi apa de robinet? Şi dacă eu am băut apă vie az noapte, că mi se terminase aia plată, de ce naiba mă simt tot la fel ca înainte?

Cel mai nepotrivit cadou pe care l-am primit de ziua mea —

Cel mai nepotrivit cadou pe care l-am primit de ziua mea

Cel mai nepotrivit cadou pe care l-am primit vreodată de ziua mea – dintr-o multitudine de cadouri nepotrivite primite de-a lungul vremii, pentru că numai soră-mea pare să ştie de fiecare dată ce îmi doresc –

deci, cel mai nepotrivit cadou a fost „Pavilionul canceroşilor” de Alexandr Soljeniţân. Adică Soljeniţân – O.K., carte – O.K. dar una al cărei subiect are loc într-un spital pentru canceroşi?

Sigur, cancerul este un fel de metaforă a comunismului, aşa, pe fundal, dar îţi prezintă nişte oameni realmente măcinaţi de această boală, sau, mă rog, de ambele, cancerul şi comunismul, şi fără nicio speranţă în final. La mulţi ani!

Cel mai potrivit cadou a fost, după cum am mai spus, pisicuţa mea, Hoţoaica (de la soră-mea, evident). Deşi azi sunt dispusă să îmi revizuiesc această opinie, pentru că mi-a dărâmat aparatul foto de pe un raft unde eram convinsă că nu ajunge şi unde nu se arătase niciodată interesată să ajungă. În confruntarea cu solul, aparatul, evident, a fost învins. Ceea ce mă înciudează, pentru că săptămâna asta nu mai plouă şi era numai bine de pozat!!!!

Publicitate
Apel exasperat — 25/09/2008

Apel exasperat

Către fiinţa care, de vreo lună, ajunge pe blogul meu, căutând:

copilărie în limba engleză

cum se scrie iulie în engleză

cum se scrie stau în engleză

cum se spune sărut în engleză

comentariu la engleză copilăria

cuvinte în engleză traducerea şi cum se (cum se … ce?)

Dragă fiinţă aparent umană,

Dacă ai sub 14 ani poate că poţi fi scuzată că habar nu ai cum să cauţi pe Internet şi, deci, poţi să te opreşti din citit acum. Dacă nu ai sub 14 ani, meriţi cele ce urmează:

Drăguţă, există nişte cărţi groase, pline de cuvinte înşirate unele după altele. Mă rog, ştiu că ţie aşa ţi se par toate cărţile, dar, în astea la care mă refer eu, cuvintele nu sunt legate între ele în fraze sau propoziţii, ci sunt înşirate în ordine alfabetică. De la A la Z. Şi, dacă pe copertă scrie „Dicţionar român-englez”, ai găsit ceea ce cauţi: cartea în care găseşti „cum se spune” sau „cum se scrie” ceva în engleză.

Dacă te temi că or să te vadă prietenii ieşind dintr-o librărie şi or să te considere tocilar/ă – ceea ce îţi va strica imaginea publică şi îţi va ruina viaţa socială – atunci intră pe Internet şi caută aşa: „Dicţionar român-englez”. Te asigur că se găsesc o grămadă şi, spre deosebire de cărţi, sunt şi gratuite.

P.S. Iar dacă umbli să copiezi de pe Internet „comentariu la engleză copilărie” nu o să ajungi niciodată să ştii „cum se zice” sau „cum se scrie” orice în limba aia. Ia încearcă să gândeşti singur/ă ceva şi vezi ce iese. Mintea umană poate avea resurse surprinzătoare. Poate chiar şi mintea ta…

Cine nu este corupt, să arunce primul cu oul! — 24/09/2008

Cine nu este corupt, să arunce primul cu oul!

În România, oul a devenit noua armă de luptă anti-corupţie. Nemulţumiţi de destinaţia pe care primarul voia să o dea unor terenuri, nişte consilieri dintr-o comună din Argeş s-au prezentat la şedinţa de consiliu înarmaţi cu ouă, pe care le-au aruncat în edil. Cineva a filmat scena, aşa că s-a văzut clar, de către toată România, cine are ouă şi cine nu are. Sau, mai precis, s-a văzut că PDL, partid care îi are în poiată pe cei doi consilieri, are atâtea ouă de poate să mai dea şi la alţii. Inclusiv PSD-ului, în persoana primarului.

Cred că Adrian Năstase se simte acum profund umilit. Pentru că, deşi a invitat opoziţia să îi numere ouăle când era prim-ministru, el nu a avut curajul exibiţionist să şi le şi arate la televizor ca domnii ăştia doi.

În etapa următoare cei doi se pregătesc să îl facă pe primar de bulion, întrucât şi-au anunţat intenţia să îl ia la ţintă şi cu roşii. Întrucât primarul declara că în localitatea respectivă producsul specific îl constituie căpşunele, domnul în cauză este norocos că adversarii nu au aruncat în el cu căpşuni sau, şi mai rău, cu borcane cu dulceaţă.

P.S. Eu cred totuşi că şi pedeliştii ăia erau corupţi. Păi am văzut ieri că alţi consilieri, din Vaslui, s-au cerut în şomaj, pentru că ar fi câştigat, ca şomeri, de patru ori mai mult decât ca aleşi locali. Păi dacă un consilier câştigă atât de puţin, de unde aveau ăştia din Argeş bani de ouă? Şi să mai şi arunce cu ele? Huoooooo! Să vină DNA!

Leapşa: Lucruri care mă înspăimântă — 18/09/2008

Leapşa: Lucruri care mă înspăimântă

Leapşa de la Lorena, care şi-a dorit să nu răspund pe bune, ci în glumă. Ceea ce este mai bine, dacă stau să mă gândesc.

Deci, iată ce mă înspăimântă:

1. Că o să întâlnesc iubirea vieţii mele şi o să descopăr că e impotent.

2. Că o să întâlnesc iubirea vieţii mele şi o să descopăr că e viitorul tată-socru.

13. Că o să fiu muşcată de un maidanez care, în urma muşcăturii, o să moară de turbare şi autorităţile vor decide să fiu eutanasiată.

5. Că, pentru simplul fapt că proştii au copii în timp ce noi inteligenţii avem doar îndoieli metafizice, vom deveni o specie pe cale de dispariţie în decursul vieţii mele.

6. Că, urmare a celor de mai sus, Marian Vanghelie va ajunge preşedintele Academiei Române, ales de popor prin vot direct, şi va modifica DOOM în aşa fel încât să fie corect să spui „care este”. După care va fi asasinat de un fanatic al gramaticii şi în locul lui va fi ales Adi Minune, care va modifica imnul naţional din „Deşteaptă-re române” în „Banii şi duşmanii”.

9. Că poligamia ar putea deveni obligatorie şi o să mă trezesc silită să am cel puţin doi soţi când eu nu suport niciunul.

3. Că o să mă îngraş atât de tare încât guşa o să îmi atârne până la ţâţe iar ţâţele până la genunchi şi va trebui să îmi car fundul în urma mea cu roaba, şi că, din cauza asta, nu o să pot să mai mănânc ciocolată. Niciodată!

4. Că nu o să mă îngraş dar va avea loc o catastrofă şi o să se termine toată ciocolata din lume.

7. Că într-o zi traficul în Bucureşti va deveni atât de intens încât oamenii vor ajunge practic să locuiască în maşini şi să domicilieze temporar unde i-a prins semaforul pe roşu, în restul timpului mişcându-se în permanenţă prin oraş, cu viteza melcului, într-o coloană de maşini.

10. Că pantofii cu toc înalt vor ieşi complet din modă şi nu o să am cu ce să mă mai încalţ.

8 . Că România o să ajungă cel mai prosper stat UE şi o mare putere regională şi o să fim copleşiţi de imigranţi turbulenţi veniţi din SUA, Franţa şi Germania, care or să locuiască în bidonville-uri, or să ne fure femeile şi or să ne violeze portofelele (sau invers?).

11. Că o să am un copil căruia or să îi placă manelele.

15. Că Sorin Oprescu o să ajungă preşedintele României şi o să declanşeze un amplu program palmare şi curmalizare a ţării (adică de împădurire cu palmieri şi curmali a suprafeţelor defrişate).

12. Că Steven Eriksson nu o să îl învie pe Anomander Rake în romanele 9 şi 10 din seria „The Malazan Book of The Fallen” după ce mi l-a omorât în romanul cu nr 8.

14. Că o să îmbătrânesc atât de grav încât visele mele nu or să mi se mai potrivească şi nu o să mai am ce să visez.

Dau leapşa mai departe către bukakke, ipo, capricornk13 şi berea de după. Lui motaneş nu îi dau leapşa că el e întristat în ultima vreme şi nu vreau să îl mai întristez şi eu. Îi dau leapşa şi lui inbalarii, cu condiţia să o facă din poze (ei, asta da provocare! te bagi?)