05.04.09

Jocuri de copii

Publicat în Excuse me, what the fuck?! tagged , la 12:43 pm de dreamingjewel

E sâmbătă. Stau pe balcon în fotoliu, cu pisica în braţe, şi citesc. De undeva de afară se aud, îndepărtate, ţipetele copiilor aflaţi la joacă. E o sâmbătă tihnită, aşa cum e firesc.

Uneori, vocea câte unuia pluteşte mai sus de corul general de chiote şi vociferări, strigând ordine către ceilalţi sau aruncând câte un epitet menit să supere crunt pe un altul, aşa cum numai în copilărie te poţi supăra (sau aşa ar trebui). Totul e aşa cum trebuie să fie.

Până când unul dintre ei urlă:

- Violatorule!

Ha?! Ce ţi-e şi cu post-modernismul ăsta! Păi pe vremea mea, maică, atunci când voiam să ne necăjim între noi, ne strigam “repetentule”, “hoaţo”, “vagabondule”, “supărăcioaso” şi alte d-astea… Cum s-a schimbat lumea!

Deşi, pân’ la urmă, când vedem atâţia analfabeţi ajunşi vedete peste noapte, atâţia hoţi de un fel sau altul dându-şi aere de negustori cinstiţi numai pentru că fură cu contul şi nu din buzunare şi atâtea paraşute isterice devenind staruri TV numai graţie apetitului lor de a se certa ca la uşa cortului… ei bine, dacă toate astea nu mai sunt naşpa, e bine că ştiu copiii că a fi violator e un lucru rău, pentru că o generaţie are totuşi nevoie de nişte repere morale, acolo…

16 Comentarii »

  1. ambasadoarea spus,

    Pe vremea mea, “paduchioaso” era in trend, drept jignirea suprema :)

  2. voicunike spus,

    Se vede treaba ca vremurile s-au schimbat si nimic nu mai este ce-a fost!Sunt curios la ce epitete vor ajunge peste un an!!??

  3. inbalarii spus,

    “Intelectualule!!”

  4. voicunike spus,

    =))

  5. @ ambasadoarea
    Ei, astea erau pentru duşmani, nu pentru amici.

    @ voicunike
    Peste un an poate astea, dar peste zece? “Neconectatule”?

    @ inbalarii
    Asta e deja fumată, pe mine m-a făcut unul “intelectuală” încă din 1994.

  6. inbalarii spus,

    @dreamingjewel: Şi nu l-ai plesnit?!?!?! :D

  7. Alas spus,

    E doar o oglindire. Si ei, si jocurile lor sunt reflexia noastra. Nu vine nimeni cu cosuletul cu repere morale, nici nasa nu are pe tavita valori spirituale pe langa oglinda, ruj, bancnota mare si pix. Ursitoarea nu stie ce-s alea milestones de moralitate. Asa ca, de pe la 3 ani, copiii isi iau singuri reperele. De la noi.

  8. @inbalarii
    Nununuuu. Am recunoscut totul!

    @Alas
    Frumos zis! Şi foarte adevărat, aia e şi problema. Pe de altă parte mă îngrijorează lumea interioară a unui copil în care “ăla rău” nu e repetentul, ci violatorul. Nu-şi pierd cumva inocenţa cam prea devreme? (Nu zic că nu ar trebui să ştie ce sunt ăia violatori, mă întreb doar dacă nu-i ceva în neregulă cu lumea…)

  9. Alas spus,

    Primul impuls ar fi sa spun ca da, e ceva in neregula cu lumea interioara si exterioara a noastra si, implicit, a copiilor. Daca ma gandesc mai bine realizez ca e tema pt.un debate serios, ca nu se poate afirma asta fara sa te lovesti de o suma de argumente contra.

  10. robin spus,

    Perioada copilariei se scurteaza de la o generatie la alta. In loc sa le prelungim inocenta cu povestile fratilor Grimm si cu desenele animate Disney, le lasam la indemina emisiuni desucheate, Stirile de la ora 5 si alte jocuri perverse.

  11. Asta aşa e, copilăria s-a scurtat. Am însă senzaţia că adolescenţa s-a prelungit, ca să zic aşa, la ambele capete: începe mai devreme şi se termină mai târziu.

  12. feeria spus,

    Eu mai spun ca e bine ca macar se joaca afara. :| Am blocul aproape plin de copii, si n-aud nici macar jumatate de injuratura, cearta sau incaierare pe-afara. Cred ca si acum as mai juca tarile, fata ascunselea sau leapsa pe cocotate.

  13. jocuri copii spus,

    Depinde si de copil si de preocuparile lui, unii prefera sa imbine jocurile fizice, cu alti copii de varsta lor, cu cele online pt copii, care pot fi distractive si totodata educative

  14. danuta spus,

    ce aiurea ce-i prostia asta?

    • danuta spus,

      e o prostie,o aiureala,o tampenie,o ……………….. numai spun ce! o prostie de nedescis!

  15. Ba e, din păcate, o realitate. Şi dacă i-am urmări mai mult pe copii, am putea avea surprize şi mai mari, cred.


Scrieti un comentariu