- Ce mişto ar fi, îi ziceam eu unui coleg de serviciu, dacă în viaţă ar exista un echivalent al comenzii “Search”. Când nu îţi mai aduci aminte ceva, când ai uitat unde naiba ai pus un lucru, când îţi trebuie un citat să poţi să dai “Search” şi gata.

Vorbeam pe bune, pentru că eu sunt o căscată şi relaţia mea temeinică şi de durată cu stresul mi-a mai şi lăsat memoria ca pe un soi special de şvaiţer, unul în catre predominante sunt găurile şi nu brânza. Şi chiar resimt acut faptul că spaţiul real, spre deosebire de cel virtual, nu are o asemenea funcţie de căutare. Sau că măcar creierul meu nu are una.

- Sau ce mişto ar fi să existe un “undo”, zice colegul.

Lăsându-mă cu gura căscată şi cu ideea “dude, tu chiar ai mai multe probleme decât mine!”. În sensul că am comis şi eu câteva tâmpenii absolute în viaţă – şi nu genul ăla cu care să mă pot mândri – dar “undo” nu mă gândisem să dau niciodată. Adică eu aveam o mică problemă că nu găseam diverse lucruri iar ăla avea naiba ştie ce regrete…

Aşa că mi-a trecut prin cap ideea că poate fi un soi de test şi ăsta. Dacă ar fi să ai montat în ceafă un buton care să dea o comandă sau o funcţie utilizabilă în viaţa reală, ce ai prefera să fie? Care ar fi comanda pe care ai da-o cel mai des, în viaţa ta prezentă?

Spune-ţi ce comandă îşi lipseşte şi după aia gândeşte-te ce spune asta despre tine:

Search/find - Ori ai prea multe pe cap, ori suferi de împrăştiere cronică

Undo – Trăieşti cu regretul. Şi trăieşti prost.

Delete – Mamăăă, a fost nasol dacă vrei s-o ştergi cu totul. Numai vezi, că cine îşi uită trecutul cade singur în el.

Undo delete – Ori eşti pripit, ori nehotărât. Boli grele, ambele.

Restore – Nostalgic fără speranţe, tânjeşti după momentul ideal, care poate a fost aşa sau poate doar memoria ta îl transfigurează.

Ignore – Eşti fie un mare mizantrop, fie o persoană selectivă, care nu permite tuturor idioţilor s-o plicitsească.

Save – Tot n-ai învăţat? Dacă nu (te) salvezi tu, nu (te) salvează nimeni!

Select – Aici chiar te înţeleg! Şi mie mi-ar plăcea să aleg numai ce vreau eu din lume, da nu merge întotdeauna!

Copy-paste – Hai mă, că nimeni nu ar recunoaşte că ar folosi comanda asta! Suntem bântuiţi de furia de a fi deosebiţi, ceva special, unica şi irepetabila combinaţie de gene… cine zici tu că îi copiază pe alţii, noi? Nuuu! Poate ăia din spate!